Inflația încetinește, deficitul scade. Alexandru Nazare: România trebuie să continue corecția economică
România înregistrează o scădere rapidă a inflației și o reducere importantă a deficitului bugetar, însă presiunile asupra economiei nu au dispărut. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, avertizează că ajustarea finanțelor publice trebuie să continue, iar economia trebuie orientată mai mult către investiții și creștere sustenabilă.
Inflația a coborât la 6,2% în august
Rata anuală a inflației a ajuns la 6,2% în luna august, după ce în iulie se situa la 8,2%, iar în iunie depășea 10%. Alexandru Nazare consideră că ritmul de scădere este unul semnificativ și arată o îmbunătățire a echilibrelor economice.
„Rata anuală a inflației a coborât la 6,2% în august, de la 8,2% în iulie și peste 10% în iunie. Este cea mai rapidă decelerare din ultimii ani și, spre deosebire de episoadele anterioare, nu vine dintr-o plafonare administrativă, ci dintr-o corecție reală a echilibrelor economiei”, a declarat ministrul.
Totuși, reducerea inflației nu înseamnă că prețurile au revenit la nivelurile de acum câțiva ani. Scăderea ratei inflației indică, în principal, o încetinire a ritmului în care cresc prețurile.
Deficitul bugetar s-a redus cu 37%
Un alt indicator important îl reprezintă evoluția deficitului bugetar. În primele șapte luni ale anului, deficitul a fost cu aproximativ 37% mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut.
În același timp, investițiile publice au crescut cu circa 15 miliarde de lei. Potrivit ministrului, evoluția arată că reducerea deficitului poate fi realizată fără blocarea investițiilor necesare economiei.
O parte importantă din presiunea asupra bugetului este generată însă de costurile cu dobânzile. Aproximativ 3% din PIB este direcționat către plata dobânzilor aferente datoriei publice acumulate.
Scăderea inflației nu înseamnă ieftinirea tuturor produselor
Deși inflația generală rămâne ridicată, există și evoluții favorabile la nivelul anumitor categorii de produse. Prețurile alimentelor au început să dea semne de temperare, iar într-o singură lună prețurile alimentare au scăzut cu aproximativ 0,7%.
Și în cazul fructelor și legumelor sunt înregistrate prețuri mai mici decât în urmă cu un an. În schimb, evoluția prețurilor internaționale la petrol și carburanți rămâne una dintre principalele surse de presiune inflaționistă.
România trebuie să evite revenirea la dezechilibre
Alexandru Nazare susține că reducerea deficitului și temperarea inflației fac parte din același proces de stabilizare economică. Corecția finanțelor publice trebuie continuată, iar autoritățile nu ar trebui să revină la politicile care au alimentat dezechilibrele din anii anteriori.
„Dezinflația și corecția deficitului sunt două fețe ale aceluiași proces. Continuarea lui înseamnă disciplină pe partea de cheltuieli, respectarea țintelor asumate și mutarea creșterii economice dinspre consum pe datorie către investiții. Drumul nu s-a terminat și nu va fi ușor. Dar direcția este, pentru prima dată de mult timp, cea bună. România nu își permite să revină la dezechilibrele de la care a pornit”, a transmis ministrul.
Investițiile, energia și fondurile europene, prioritare
Pentru perioada următoare, strategia economică ar trebui să pună accent pe investiții, infrastructură, energie și dezvoltarea industriei. Fondurile europene și capitalul românesc sunt considerate instrumente importante pentru susținerea unei creșteri economice pe termen lung.
Schimbarea modelului economic presupune trecerea de la un consum susținut prin împrumuturi la o creștere bazată pe venituri reale, investiții și productivitate. În acest context, predictibilitatea fiscală și încrederea investitorilor devin esențiale pentru stabilitatea economiei.
Pentru România, provocarea următoarelor luni va fi menținerea ritmului de reducere a inflației și a deficitului, fără sacrificarea investițiilor care pot susține creșterea economică pe termen lung.
